Un album cu fotografii inedite din Retezat, noi trasee tematice, concursuri pentru copii și circa 2000 de persoane implicate. Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele unuia dintre cele mai complexe proiecte desfășurate vreodată în parcurile din România. Este vorba de un proiect despre natură și oameni, intitulat generic “Conviețuire durabilă om-natură în Retezat și comunitățile limitrofe”, care a fost implementat începând cu luna mai 2014 de către Asociația Rangerilor din România, în parteneriat cu Administrația Parcului Național Retezat și Asociația Rangerilor din Islanda. Acesta a fost finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul se află acum la final, iar rezultatele au fost anunțate public.
Cursuri pentru rangeri și concursuri pentru iubitorii de munte
“În cadrul proiectului au fost organizate cursuri intensive pentru 44 de rangeri și custozi de la 24 de parcuri naturale și naționale și de la Situri Natura 2000. Asta, pentru că în România nu există nicio formă de învățământ oficial dedicată rangerilor. Personalul de teren al parcurilor este insuficient, raportat la suprafață. Parcul Național Retezat are peste 38.138 hectare, astfel că fiecare ranger are în grijă aproape 3500 de hectare. Pentru a suplini lipsa de personal, au fost instruiți 15 rangeri voluntari care să ajute administrația în muncă”, spune Florina Crișan, coordonator proiecte la Asociația Rangerilor din România. De asemenea, tot în cadrul proiectului echipe formate din rangeri de la parc, jandarmi montani și rangeri voluntari au făcut acțiuni de protejare, patrulare în scop preventiv și de constatare a încălcării Regulamentului Parcului Național Retezat, precum și acțiuni de refacere a infrastructurii parcului, igienizare și informare. În luna septembrie 2015, li s-au alăturat șase rangeri islandezi veniți în România ca parteneri în proiect.
Un lucru extrem de important în cadrul acestui proiect este extinderea activității de protecție și asupra rezervației Fânațele cu narcise din Sălașu de Sus, pe perioada Festivalului Narciselor, începând cu luna mai 2014. Rangerii și voluntarii au reușit să convingă din ce în ce mai mulți oameni să nu distrugă plantele și să nu omoare fluturii. În schimb, le-au oferit replici de narcise ”care nu se ofilesc niciodată”, create petală cu petală de un grup de fete și femei din Țara Hațegului. Pentru sărbătoarea narciselor din 2016, care are loc la sfârșitul acestei săptămâni, ele au creat și flori de colț din lut polimeric.
La atelierele demonstrative organizate începând cu luna iunie 2014, un grup de femei și fete din Țara Hațegului a fost învățat să facă mici suveniruri. Pentru a afla care sunt modelele cu succes la public, s-a făcut o expoziție de suveniruri la Centrul de vizitare Nucșoara. Vizitatorii au votat modelele preferate. “Preconizăm faptul că locuitoarele zonei vor putea obține venituri din producerea de suveniruri, deoarece acestea sunt solicitate de către turiști”, este de părere Florina Crișan.
Ca să scadă poluarea cu pet-uri și pungi a apelor care curg din Retezat a fost inițiat programul „Aqua clara”, program la care colaborează principalii factori interesați din imediata apropiere: Primăria Sălaș, APNR, Școala Sălașu de Sus, cabanele și pensiunile din zonă. Pentru că este greu să-i prinzi asupra faptului pe cei care poluează, cerem ajutorul oamenilor civilizați prin concursul ”Ajută apele Retezatului!”.
Mai multe detalii despre concurs găsiți aici: http://www.ranger.ro/2015/11/04/ape-curate-din-retezat/
Album cu imagini spectaculoase din Retezat
Pentru ca oamenii din Țara Hațegului să obțină venituri din turism și servicii a fost nevoie de promovarea zonei. În acest scop, au fost realizate și distribuite: broșura cu atracțiile turistice ”Descoperă Retezatul și Țara Hațegului”, ilustrate cu imagini din Retezat, precum și un pliant cu traseele tematice din Retezat și Țara Hațegului. În plus, a fost tipărit un album cu fotografii spectaculoase din Retezat și Țara Hațegului. Albumul a fost tipărit într-un număr de 5000 de exemplare și va fi distribuit operatorilor de turism din județul Hunedoara, dar va fi pus și la dispoziția turiștilor care ajung în zonă.
“Cel mai complex proiect la care am participat vreodată”
Pentru cei care se cazează în zonă și pentru elevi a fost realizat traseul tematic ”Pădurea și omul”, cu plecare de la Centrul de vizitare Nucșoara. Tot în scop de promovare turistică s-au conceput panouri informative pentru Parcul Național Retezat, pentru a fi amplasate în Centrul de vizitare Ostrovel și pe teren.
Pentru informare-educare pe teme de mediu, s-au făcut programe la care au participat 1933 de elevi și cadre didactice. “Amintim programele: ”Conviețuim cu natura” desfășurat în centrele de vizitare, în școli din Țara Hațegului și în taberele de elevi de la Cârnic și Râușor; ”Natura pentru copii” sub formă de tabere Ranger Junior de șapte zile; ”Adoptă un râu” împreună cu Școala Sălașu de Sus; marșurile ecologice ”Mai ieftin, mai curat, mai sănătos” cu Școala Râu de Mori. În aceeași tendință se înscrie și concursul școlar național ”Natură & Oameni” organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara. La cele două secțiuni ale concursului au fost trimise 328 de lucrări din 20 de județe ale țării. Selectarea lucrărilor a fost făcută cu ajutorul publicului, fiind acordate 60 de premii și mențiuni”, explică Florina Crișan.
Proiectul a contribuit și la dezvoltarea organizațională a ARR. Pentru prima oară în România a fost serbată Ziua Internațională a Rangerilor, în scopul popularizării acestei meserii care este relativ nouă în România. Au fost organizate întâlniri ale membrilor ARR, mulți dintre aceștia fiind angajați la parcurile naționale și naturale, precum și la Rezervația Delta Dunării. Șase membri ARR au luat parte la un schimb de experiență la câteva parcuri din Islanda. Potrivit reprezentanților Asociației Rangerilor din România, unele dintre acțiunile proiectului vor putea fi continuate și în viitor, iar beneficiile se vor extinde mult peste perioada de implementare.
“Scriu proiecte de mediu de mai bine de 20 de ani, dar acesta este cel mai complex proiect la care am participat vreodată”, spune Mihai Gligan, președintele Asociației Rangerilor din România.
