Obiceiuri hunedorene de Paște

Foto: Laura Oană

Oamenii se pregătesc pentru marea sărbătoare a Învierii. Aleg ouăle pentru vopsit, prepară bucatele și în unele zone mai păstrează încă și anumite ritualuri străbune.

Bătrânii spun că în Săptămâna Mare Raiul este Închis, iar Iadul îi primește pe cei păcătoși. Cei care mor în această perioadă rătăcesc până la deschiderea cerurilor, iar cine se naște acum va trebui să fie atent toată viața la spiritele malefice. Cerurile se deschid în ziua de Paște. Sărbătoarea pascală începe o dată cu lăsarea postului. Timp de 40 de zile oamenii se pregătesc pentru a sărbătorii Învierea Domnului. Obiceiurile hunedorenilor sunt multe și diferă în funcție de zonă.

Pregătiri pentru Înviere

Săptămâna Mare, Săptămâna Neagră sau Săptămâna Patimilor cum i se mai spune este încărcată de spirite malefice, iar pentru a le evita hunedorenii trebuie să țină post, dar și să practice anumite ritualuri. Astfel, în Platoul Luncanilor, în Marțea Seacă este un obicei ce ține de scăldat. În această zi oamenii trebuie să se spele ca să le meargă bine. “Scăldatul este un ritual care se ține de oamenii satelor, pentru a nu seca grânele ori laptele vacilor. Se zice că dacă nu ții acest ritual te va durea capul tot anul”, spune etnologul Marcel Lapteș. Miercurea Paștelui este ultima zi din această săptămână când au putut fi făcute lucruri legate de munca pământului. În această zi, oamenii făceau de mult focuri apotropice, pentru alungarea spiritelor rele. Joia Mare, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joia Verde ori Morții de Joimari cum i se mai spune este ziua în care încep practicile legate de morți. Se zice că în această noapte morții vin pe la vechile lor case și stau acolo până în sâmbăta dinainte de Rusalii. “În Joia Mare apare și “practica somnului”, când oamenii se odihnesc pentru marele eveniment al Învierii”, adaugă Marcel Lapteș. În Joia Mare începe și vopsitul ouălor.

Unii păzesc toaca, alții fac steaguri pascale

Zilei de azi i se spune în mult feluri. E Vinerea Paștilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, Vinerea Seacă, Șchioapă, Vinerea Frumoasă, Vinerea Scumpă. Aceasta este ziua cea mai importantă din Postul Paștelui. În această dimineață se aleg ouăle și se fierb, vopsindu-se ceea ce a rămas din Joia Mare. Urmează Sâmbăta Mare, ziua în care se face Pasca, în zonele în care este obiceiul să se mănânce așa ceva, respectiv prin Ținutul Momârlanilor. Un obicei hunedorean interesant se întâmplă în Sâmbăta Mare, la Bulzești. Acolo, în această zi, femeile au dreptul să își bată bărbații. Și în Țara Hațegului, în ziua de Paști, femeia mângâie obrazul bărbatului cu o creangă de salcie ori cu o floare pentru a-i arăta acestuia importanța ei în gospodărie. Multe obiceiuri au loc și în noaptea de Înviere în județ. La Bucureșcii Bradului, este “Păzitul Toacei”. E un obicei de vreo 200-300 de ani. Flăcăii din sat instalează puști cu carbit și toace și trag pe toată durata slujbei de Înviere. La Certej și Hondol se practică “Steagul de Paști”. Acesta este făcut de flăcăii din sat dintr-o pânză albă – giulgiul Mântuitorului – brodată cu motive populare, cu reprezentarea lui Iisus Hristos cu însemne minerești, două ciocane de miner. Pânza e prinsă de un băț de 3-4 metri, e împodobit cu fâșii tricolore și sfințit în biserică. Steagul este dus a treia zi de Paști în clopotnița bisericii și se ține  acolo până în anul următor.

Despre lumânarea pascală

“Aprinderea lumânării de Paști este legată de cultul focului și al soarelui. Este legată de lumina sacrificiului Mântuitorului. Sacrificiul lui Iisus nu a fost posibil decât cu lumină, explică Marcel Lapteș. Lumânarea pe care o aprinzi la biserică în noaptea de Înviere se pune între pânze de busuioc și apoi este așezată la o icoană. Iar în momente de furtună ori alte fenomene distructive aceasta se aprinde. În satele din Ținutul Pădurenilor se merge cu lumânarea aprinsă până acasă pentru a lumina căile morților.

Superstiții de Paști

Oamenii ciocnesc ouă de Paști pentru ca să se întâlnească în viața de dincolo. De asemenea, este bine ca tatăl să spargă un ou și să îl împartă cu familia, pentru că se spune că atunci când se vor rătăci își vor aduce aminte unde au mâncat ouă de Paști și se vor întoarce aici. Este bine să mănânci caș alb și dulce și pește proaspăt pentru ca să fii tot anul curat la față și ager ca peștele. În zona Orăștiei se mănâncă și carne de pasăre, ca omul să fie ușor ca aceasta. Bătrânii spuneau și că nu e bine să dormi în ziua de Paște pentru că vei dormi tot anul, iar dacă vei păstra un ou vopsit vei avea noroc.

Legenda ouălor vopsite

Bătrânii ziceau de mult că Diavolul este legat cu un lanț și îl roade tot anul, iar dacă îl termină de Paști atunci se va sfârși lumea. Dar copiii care umblă cu ouă roșii îi distrag acestuia atenția, iar lanțul se îngroașă la loc. Așa scapă lumea de urgie. Dacă nu ar exista ouăle roșii, atunci și lumea s-ar prăpădi.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.