«

»

Jan 31

PANTEONUL MOȚILOR – ȚEBEA

RO_HD_Tebea_2011.21Unul dintre obiectivele turistice importante din județul Hunedoara este complexul de monumente de la Țebea sau Panteonul Moților. Acesta a fost amenajat în acest mod în anul 1924, an în care s-a sărbătorit Centenarul nașterii eroului național, Avram Iancu, cel care și-a dedicat întreaga viață luptei pentru dreptate socială și națională.

Crăișorul munților s-a născut  la Vidra de Sus, în vara anului 1824, fiind al doilea fiu al familiei Alexandru și Maria Iancu. A terminat dreptul la Cluj, iar la vârsta de 24 de ani a devenit unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania. Era tânăr, dar avea un suflet mare. Știa să se facă ascultat dar, totodată, să și asculte suferințele românilor din Transilvania, veșnic umiliți, veșnic amenințați cu  sărăcia sau chiar cu moartea. La 26 de ani Iancu și-a scris testamentul pe care l-a intitulat ”Ultima mea voință”, în care spunea: ”Unicul dor al vieții mele fiind ca să-mi văd națiunea mea fericită, pentru care, după puteri,  am și lucrat până acum. Durere multă fără mult succes, ba tocmai acum, cu întristare văd că toate speranțele mele și jertfa se prefac în nimic. Nu știu câte zile mai pot avea. Un fel de presimțire îmi pare că îmi spune că viitorul este nesigur. Voiesc dară, și hotărât să dispun, că după moartea mea, toată averea mea mișcătoare și nemișcătoare să treacă în folosul nației, pentru ajutor la înființarea unei Academii de drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate dreptul nației mele.”

La vârsta de doar 48 de ani moare, la Baia de Criș, pe prispa casei brutarului Ioan Stupină. Era bolnav de plămâni. A fost adus și înmormântat la Țebea, din dorința proprie. Spunea într-o a doua zi de Paști, la Țebea, la umbra gorunului lui Horea: ”Cu limbă de moarte vă las eu vouă, când oi muri să nu mă duceți în satul meu natal, Vidra de Sus, aici să mă îngropați, la umbra Gorunului lui Horea, că aici mi-a fost mie mai drag în viață.”

220px-Avram_IancuÎn data de 13 septembrie 1872, corpul neînsuflețit al bravului erou, însoțit de o mare mulțime de oameni și de 36 de preoți, a fost adus și înhumat la Țebea. Slujba de înmormântare a fost oficiată de preotul ortodox Nicolae Mihălțeanu din Brad și preotul greco-catolic Simion Balint din Roșia Montană. Pe crucea care veghează somnul Crăișorului scrie: ”Avram Iancu avocat, prefectul Legiunii Gemina Română, între anii 1848-1849, și anul morții 1872.” Zidul din jurul mormântului a fost amenajat pentru prima dată în anul 1924. Placa și grilajul s-au pus în anul 1931, cu bani din partea istoricilor Constantin Giurăscu și Gheorghe Brătianu. Pe placa care acoperă mormântul eroului Avram Iancu este inscripționat următorul text: ”Craiul Munților, națiunea română întregită în hotarele ei firești și unită în spiritul libertății, 1848-1918.” Cele două tunuri care flanchează mormântul lui Avram Iancu, au fost aduse de pe câmpul de luptă de la Plevna.

Regele Ferdinand și regina Maria l-au sărbătorit pe Iancu la Țebea

 Manifestările dedicate Centenarului nașterii eroului Avram Iancu au fost organizate de Asociația ”Astra” , a cărui președinte era la acea dată Vasile Goldiș. Au participat la această sărbătoare regele Ferdinand, regina Maria, prim-ministrul I. C. Brătianu, generalul Berthelot, etc. Cu ocazia acestor manifestări, în cimitirul de la Țebea au fost aduse osemintele a 72 de eroi din Primul Război Mondial de pe întreg cuprinsul țării și de asemenea, au fost ridicate alte 18 cruci în cinstea Eroului Necunoscut. Aceste cruci fiind puse în șiruri, rezultă anul morții lui Avram Iancu, 1872. Tot atunci au fost aduse și osemintele a doi dintre tribunii lui Avram Iancu: Ioan Buteanu, prefectul Zarandului, cel care a fost spânzurat de ostașii maghiari aflați în retragere, la Iosășel, jud. Arad, în data de 23 mai 1849 și ale preotului paroh Simion Groza.

În memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență de la 1877 localnicii din Țebea au ridicat o cruce. Nu au fost uitați nici eroii din Primul Război Mondial. Tot locuitorii satului Țebea au ridicat și în memoria acestora o cruce pe care scrie: ”Sângele morților luptă în inima viilor.” De asemenea, au mai fost ridicate 2 troițe în memoria eroilor căzuți în  cel de al doilea Război Mondial.

Stejarul lui Iancu și Gorunul lui Horea veghează la Țebea

De nenumărate ori Avram Iancu a venit la Țebea, iar la umbra stejarului cu o vechime de peste 200 de ani, stejar pe care noi îl numim al lui Avram Iancu, cânta din fluier, sau punea o mână pe scoarța copacului și cealaltă pe șerpar, adresându-se oamenilor cu următoarele cuvinte: ”Iar când va veni dușmanul/ Să vă ia pământ și drept,/ Români scuturați gorunul/ Ca din somn să mă deștept.”

downloadTot în cimitirul de la Țebea se găsește și Gorunul lui Horea, care are o vechime de peste 800 de ani. Copacul a fost cimentat pentru conservare prima dată în anul 1947, iar ultima dată în anul 2005. Tot în acest an, o furtună puternică a rupt ultima sa ramură. Din aceasta s-a executat apoi o cruce care este așezată în apropierea mormântului lui Avram Iancu.

Acest gorun fiind cel mai înalt copac din zonă, de peste 15 metri, la umbra lui se ținea din cele mai vechi timpuri, Sfatul Bătrânilor. Tot la umbra lui s-a odihnit în drumul său spre Praga și domnitorul Mihai Viteazul. Dar noi îl numim Gorunul lui Horea pentru că înaintea Răscoalei de la 1784, aici, la umbra Gorunului se întâlnea Horea cu oamenii, când venea în Zarand. Vorbeau și împreună puneau la cale planuri de luptă împotriva asupririlor și nedreptăților sociale. Legenda mai spune că la rădăcina lui ar fi fost îngropată mâna dreaptă a lui Horea, după ce el a fost tras pe roată.

În spatele Gorunului lui Horea se înalță Gorunul regelui Ferdinand, fiind plantat de acesta la 31 august 1924. Tot atunci au plantat câte un gorun regina Maria și generalul Berthelot.

Biserica Ortodoxă din Țebea a fost construită între anii 1893-1896. I s-a spus Biserica cu Tricolor, deoarece încă de atunci, cu toate că erau sub dominați maghiară, localnicii au pictat pe tavan 4 brâie tricolore.

Tradiția spune că oficialitățile de atunci au încercat prin mai multe mijloace să-i constrângă pe localnici să șteargă tricolorul din biserică, dar ei nu au cedat, spunând: ”Nu, pentru că atunci când ne rugăm lui Dumnezeu, ne închinăm și Sfântului Tricolor Românesc.”

Mai pot fi văzute în biserică clopotul din bronz  care a bătut timp de 3 zile la moartea lui Avram Iancu, precum și un fragment din coroana adusă de 3 studenți din Cluj în anul 1899 și depusă la mormântul Crăișorului, coroană care a avut următoarea inscripție: ”Dormi în pace, noi veghem. Tinerimea română, lui Avram Iancu.” Tot aici se mai găsește și un steag cu Horea, Cloșca și Crișan, confecționat în Chicago în anul 1911.

Cu adevărat, monumentele existente în cimitirul de la Țebea formează, împreună, un adevărat Panteon al Eroilor Neamului Românesc, panteon ce trebuie vizitat măcar o dată în viață de toți cei care simt românește.

Text: Mărioara OPRIȘA, custode

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>